Ziua Internațională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer este marcată, anual, pe 21 septembrie. Această zi a fost stabilită în 1994, sub egida federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, cu scopul de a concentra eforturile în vederea sensibilizării populației generale cu privire la problematica demenței de tip Alzheimer, care afectează milioane de oameni la nivel mondial.
Campania din acest an, desfășurată la nivel global, se concentrează pe promovarea măsurilor concrete pe care oamenii le pot lua pentru a-și menține sănătatea mintală și a reduce riscul de declin cognitiv. Informațiile oferite au rolul de a încuraja oamenii să adopte obiceiuri sănătoase, să solicite un diagnostic precoce și să-i ajute pe cei afectați de boala Alzheimer precum și de alte demențe.
În întreaga lume, peste 57 de milioane de persoane suferă de demență, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se estimează că până în 2050, numărul persoanelor care trăiesc cu demență va ajunge la 139 de milioane, iar în Europa numărul acestora se va dubla.
Demența este, în prezent, a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor vârstnice la nivel global.
În România, se estimează o creștere a numărului de cazuri de demență, de la 341.195 în 2019 la 577.177 în 2050.
În anul 2024, medicii de familie au raportat Direcțiilor de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer. Numărul cazurilor aproape s-a dublat față de anul 2014, la fel și rata de incidență a bolii (59.2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024). Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și, în mediul urban, comparativ cu mediul rural.
Conform datelor raportate de medicii de familie din județul Brașov și centralizate la nivelul Direcției de Sănătate Publică a județului Brașov, în anul 2025, în evidențele cabinetelor medicale de medicină de familie figurează 1712 persoane care suferă de această afecțiune, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, când figurau 1618 de persoane.
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, gândirea, comportamentul și autonomia personală. Reprezintă principala formă de demență (aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor de demență) și, deși nu există un tratament curativ, intervențiile timpurii pot încetini evoluția bolii și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.
Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani. Alți factori de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele precoce ale bolii includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare, pierderea obiectelor, dificultăți de comunicare, confuzie, modificări de dispoziție și de personalitate și dificultăți în desfășurarea activităților zilnice. Pe măsură ce boala progresează, aceste simptome se accentuează.
Recomandări pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență:
- Exerciții fizice de coordonare și de menținere a echilibrului;
- Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat;
- Dietă echilibrată, în special legume, cereale integrale, pește, ulei de măsline;
- Stimulare mentală prin învățarea de lucruri noi, jocuri de strategie;
- Igiena somnului: program de somn regulat;
- Reducerea stresului;
- Renunțarea la consumul de alcool și fumat.
În România, sprijinul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer, precum și aparținătorilor acestora, se realizează printr-o rețea de servicii sociale și medico-sociale care include:
- centre de zi specializate, unde beneficiarii pot accesa evaluare și consiliere psihologică, stimulare cognitivă, terapie ocupațională și recuperare medicală;
- îngrijire la domiciliu prin echipe mobile;
- grupuri de suport pentru pacienți și aparținători, care oferă educație, sprijin emoțional și instruire în tehnici de îngrijire;
- servicii de îngrijire temporară pentru a oferi perioade de odihnă aparținătorilor;
- unități rezidențiale adaptate nevoilor persoanelor cu demență.
Aceste servicii sunt furnizate atât de direcțiile generale de asistență socială, cât și de organizații neguvernamentale, în parteneriat cu profesioniști din domeniul medical și comunități locale.
Promovarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc modificabili și sprijinirea cercetării medicale sunt pași concreți pentru găsirea unor soluții mai bune pentru prevenirea, depistarea timpurie și gestionarea bolii Alzheimer.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră demența o problemă majoră de sănătate publică la nivel global și, în acest context, în 2017 a adoptat Planul de acțiune global privind răspunsul sănătății publice la demență (2017-2025). Având în vedere că demența se preconizează a fi cea de-a treia cauză principală de deces până în 2040 și va afecta milioane de oameni la nivel mondial, planul a fost prelungit până în 2031.
Doar printr-un efort colectiv și susținut putem construi o societate mai pregătită, mai empatică și mai bine informată în fața provocărilor aduse de maladia Alzheimer.
