Sănătatea reproducerii

Print Friendly, PDF & Email

PROTEJEAZĂ-ȚI SĂNĂTATEA!

SĂNĂTATEA REPRODUCERII – DREPTUL ȘI RESPONSABILITATEA TA!”

 

În luna februarie, Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății finanțează și organizează campania “Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!”, campanie care aduce în atenția publică problematica sănătății reproducerii pentru adolescenți și femeile gravide și are ca obiectiv creșterea nivelului de informare al acestora despre : contracepție, importanța planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile și complicațiile acestora, bolile cu transmitere sexuală.
Sănătatea reproducerii definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia, se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.

În perioada 2011-2019, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Acest aspect este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Fenomenul „copiilor cu copii”are consecințe atât asupra situației mamei, cât și asupra sănătății fizice și emoționale a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Sarcina și complicațiile la naștere la mame adolescente cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani conduc la riscuri mai mari de eclampsie, endometrită puerperală, infecții sistemice și la principala cauză de deces în rândul fetelor adolescente, cât și prematuritate și chiar mortalitate infantilă.

În UE, în perioada 2011-2019, numărul de nascuți vii provenind de la mame cu vârste între 10-14 ani, a scăzut cu aprox. 15%, în România scăderea fiind cu 0,13%. În 2019, aproximativ 44% din numărul de nou născuți provenind de la fetele 10-14 ani în EU/EEA, se regăseau în România.

În perioada 2011-2020, în România, natalitatea a crescut de la 9,7%o în 2011 până la 10,8%o în 2017, apoi a scăzut continuu ajungând în 2020, la valoarea de 9,2%o, aproape egală cu media UE (9,1%o).

În România, în anul 2020 avorturile la fete cu vârste între 15-19 ani, au scăzut cu 70% comparativ cu anul 2011 (16,1%o în 2011 , si 5%o în 2020). Anual s-a înregistrat scăderea avorturilor la această grupă de vârstă.

În perioada 2011-2021, prevalența utilizării contraceptivelor la nivel european a fost între 57-58.1%, la nivel est-european 50.1-51.7%. În România, în aceeași perioadă, prevalența utilizării contraceptivelor a variat între 28.8-32.1%.

 

* * *

Sănătatea sexuală este o parte integrantă a sănătății generale, a bunăstării și a calității vieții.
Este o stare de bunăstare fizică, emoțională, mentală și socială în relație cu sexualitatea, și nu doar absența bolii, disfuncției sau infirmității.
Sănătatea sexuală necesită o abordare pozitivă și bazată pe respect a sexualității și a relațiilor sexuale, precum și posibilitatea de a avea experiențe sexuale plăcute și sigure, fără constrângere, discriminare și violență. Pentru ca sănătatea sexuală să fie atinsă și menținută, drepturile sexuale ale tuturor oamenilor trebuie să fie respectate și protejate. Programele adaptate diferitelor provocări cu care oamenii se confruntă în momente diferite din viața lor includ educație sexuală, planificare familială, îngrijire prenatală, îngrijire post-natală, servicii pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (inclusiv HIV) și servicii care facilitează diagnosticul precoce și tratamentul bolilor sistemului reproductiv (inclusiv cancerul de sân și de col uterin).

WHO – Sxual and reproductive health
UNFPA – Sexual & reproductive health

 

Date statistice la nivel european, național și județean privind nivelul și dinamica fenomenului
La nivel European

În 2019, 4,04% dintre femeile din UE, care au născut primul copil aveau vârsta sub 20 de ani. Cea mai mare pondere a nașterilor primilor copii la tinerele mame cu vârsta 15-19 ani a fost înregistrată în Bulgaria (14% din totalul nașterilor primilor copii în 2019) și România (12,3%). Cele mai mici ponderi au fost în Danemarca (1,1%), Italia (1,44%) și Olanda (1,49%).
În 2011, cele mai mari ponderi ale născuților vii la mamele sub 20 de ani (din total nou-născuți la mame 10-19ani) au fost înregistrate în România (15,12%) și Bulgaria (14,23%), iar cele mai mici au fost în Slovenia (2,14%), Olanda (2,61%) și Danemarca (2,66%). Aproximativ 19 % dintre nou-născuții din anii 2018 și 2019 în UE, au provenit din România, de la mame cu vârste între 10 și 19 ani.

Tabel 1. Număr de născuți vii în Europa, la fete cu vârste între 10-19 ani în perioada 2011-2019

Țări 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
EU/EEA 138239 133648 124830 122496 117137 117653 108512 103352 98763
Belgia 2999 2769 2251 2236 2026 1904 1816 1710 1582
Bulgaria 7799 7404 6968 6655 6274 6031 6038 6191 6245
Cehia 3073 3063 2825 2734 2619 2637 2653 2443 2283
Danemarca 797 771 738 632 584 602 474 409 340
Germania 16553 15905 15355 15467 15712 18504 15930 14361 13322
Estonia 561 494 498 460 368 310 294 285 260
Irlanda 1690 1616 1380 1226 1199 1101 1038 956 858
Grecia 2750 2402 1465 2272 2249 2493 2354 2331 2306
Spania 10347 9660 8892 8552 8224 7953 7757 7001 6900
Franța 20852 20724 19482 19520 18397 17255 16268 15616 15382
Croația 1420 1479 1276 1222 1121 1086 997 878 865
Italia 9000 8798 8085 7819 7134 6750 6051 5739 5103
Cipru 173 193 130 128 127 150 161 194 165
Letonia 1121 1043 935 866 765 650 628 522 548
Lituania 1442 1383 1268 1158 1144 1022 879 766 658
Luxembourg 109 101 84 92 91 79 68 76 64
Ungaria 5150 5491 5791 6040 5761 6096 5547 5300 5049
Malta 220 211 162 152 134 149 138 134 132
Olanda 2,365 2,203 1,901 1,796 1,570 1,492 1,410 1,323 1259
Austria 2189 2041 1882 1686 1713 1593 1475 1180 1109
Polonia 16142 15704 14492 13287 12030 11320 10076 9224 8277
Portugalia 3663 3301 2861 2491 2295 2208 2173 2028 2077
România 20898 20607 19154 19901 19878 20506 20350 19210 18682
Slovenia 255 220 224 233 210 190 183 173 209
Slovacia 3694 1242 3363 3470 3464 3640 3598 3469 3490
Finlanda 1247 1198 1140 1101 920 805 704 622 593
Suedia 1730 1502 1426 1300 1128 1127 1113 1112 915

Sursa: EUROSTAT 

 

În 2019, cel mai mare număr de născuți vii la mame 10-19 ani au fost în România (18682 născuți vii), urmat de Franța (15382) și Germania (13322).

Tabel 2. Număr de născuți vii în Europa, la fete cu vârste între 10-14 ani în perioada 2011-2019

Țări 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
EU/EEA 1.988 1.937 1.860 1.966 1.851 1.845 1.845 1.721 1697
Belgia 26 20 20 10 20 16 17 21 0
Bulgaria 335 246 298 324 294 259 269 252 253
Cehia 19 12 9 6 13 14 9 14 22
Danemarca 2 1 0 3 1 0 3 0 1
Germania 117 114 105 135 145 170 123 109 108
Estonia 1 1 1 1 2 5 1 2 2
Irlanda 5 4 8 4 5 2 4 1 4
Grecia 106 93 93 124 51 77 75 105 97
Spania 145 143 139 136 98 110 113 76 81
Franța 192 216 188 242 237 207 233 187 194
Croația 8 12 6 5 5 5 7 3 3
Italia 26 17 14 12 13 11 6 8 5
Cipru 2 1 0 0 0 0 0 4 1
Letonia 3 5 10 2 5 4 7 2 2
Lituania 10 3 6 11 8 6 4 4 3
Luxembourg 0 0 2 2 1 0 0 2 0
Ungaria 80 80 90 63 79 75 67 74 58
Malta 0 3 3 0 3 3 1 1 1
Olanda 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Austria 11 7 10 15 15 8 10 11 3
Polonia 44 59 48 51 55 48 44 39 35
Portugalia 59 55 53 45 44 43 42 35 29
România 748 785 709 723 695 724 761 725 749
Slovenia 1 3 3 1 2 2 2 1 3
Slovacia 41 48 38 45 50 48 43 38 38
Finlanda 2 4 3 1 6 1 0 0 1
Suedia 5 5 4 5 4 7 4 7 4

Sursa: EUROSTAT 

În 2019, cel mai mare număr de născuți vii la mame 10-14 ani au fost în România (749), urmat de Bulgaria (253) și Franța (194).

Figura 3. Ponderea nașterilor la adolescente cu vârsta 10-14 ani, din totalul  numărului nașterilor,  în state membre UE, 2019 (%)

Sursa: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_fasec&lang=en

 

În perioada 2011-2020, în UE, ratele de natalitate au înregistrat o scădere progresivă, de la 10,1%o la 9,1%o. În aceeași perioadă, în România, natalitatea a crescut de la 9,7%o în 2011 până la 10,8%o în 2017, apoi a scăzut continuu ajungând în 2020, la valoarea de 9,2%o, aproape egalî cu media UE (9,1%o).

 

UE

România

10-14 ani

15-19 ani 10-14 ani 15-19 ani
2011

1.988

136.251 748

20.150

2012

1.937

131.711 785

19.822

2013

1.860

122.970 709

18.445

2014

1.966

120.530 723

19.178

2015

1.851

115.286 695

19.183

2016

1.845

115.808 724

19.782

2017

1.826

107.677 742

18.938

2018

1.721

101.631 725

18.485

2019

1.697 96.976 749

17.933

Sursa: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

 

Infecția cu Coronavirus în timpul sarcinii (Coronavirus infection and pregnancy. 19 iulie 2021), un ghid publicat de către Colegiul Regal de Obstetricieni și Ginecologi, Colegiul Regal al Moașelor și Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului.

Ghidul furnizează recomandări pentru profesioniștii din domeniul sănătății legate de COVID-19:

Care este principalul sfat pentru femeile însărcinate? Aproximativ 2/3 dintre femeile însărcinate și infectate cu COVID-19, nu au simptome sau doar simptome ușoare de răceală sau asemănătoare gripei. Un număr mic de femei însărcinate prezintă simptomatologie COVID-19. Gravidele sunt mai susceptibile de a avea complicații în timpul sarcinii: nașterea prematură sau de născuți morți, preeclampsie.

Sfaturi cheie pentru femeile însărcinate în timpul pandemiei:

  • Vaccinarea este recomandată în timpul sarcinii.
  • Gravidele nevaccinate pot alege să limiteze contactul cu alte persoane, pentru a reduce riscul de a prinde sau răspândi COVID-19, în special dacă sunt în al treilea trimestru.
  • Exercițiile fizice regulate, hidradarea, o dietă sănătoasă echilibrată și supliment de acid folic și vitamina D contribuie la bunul mers al sarcinii.
  • Efectuarea de controalele periodice.

Ce efect are COVID-19 asupra femeilor însărcinate? Studiile UK Obstetric Surveillance System (UKOSS) și publicațiile mai recente au descoperit că minoritățile, vârsta peste 35 ani, din medii defavorizate și comorbiditățile (hipertensiunea arterială și diabetul) au risc crescut în infecția cu COVID-19.

Ce efect va avea COVID-19 asupra copilului meu dacă sunt diagnosticat cu infecția?
Nu există dovezi că infecția cu COVID-19 la începutul sarcinii favorizează apariția unui avort spontan. Faptul că un nou-născut se infectează sau nu cu COVID-19 de la mamă, nu este afectat de modul de naștere, de alegerea modului de alimentație sau de faptul dacă femeia și bebelușul rămân împreună. Raportul Studiului UKOSS din ianuarie 2021 evidențiază că aproape 1 din 5 femei cu COVID-19 simptomatic a născut prematur. Femeile cu test pozitiv pentru COVID-19, dar fără simptome, nu au fost mai predispuse să nască prematur. 1 copil din 50 a fost testat pozitiv pentru COVID-19, sugerând că transmiterea infecției la copil este redusă.

Ar trebui să iau supliment de vitamina D? Persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D prezintă un risc crescut de complicații respiratorii grave dacă dezvoltă COVID-19
Ar trebui să mă vaccinez împotriva gripei? Unele dintre simptomele gripei, inclusiv febră, tuse, dificultăți de respirație și oboseală, sunt similare cu cele ale COVID-19. Este posibilă infectarea cu virusul gripei concomitent cu COVID-19.

Ce ar trebui să fac dacă dezvolt temperatură, tuse sau ambele, când sunt însărcinată? Testarea pentru COVID-19 și autoizolare.

Ar trebui să planific o sarcină în timpul pandemiei COVID-19? A rămâne gravidă în timpul pandemiei COVID-19 este o alegere personală.

Vaccinuri COVID-19, sarcină și alăptare. Vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată în timpul sarcinii și este cel mai sigur și mai eficient mod de a proteja femeile însărcinate și bebelușii lor de infecția cu coronavirus.
4. https://www.euro.who.int/en/health-topics/Life-stages/sexual-and-reproductive-health/news/news/2020/3/where-do-we-stand-on-womens-health-in-2020

Sănătatea femeilor în anul 2020 (Where do we stand on women’s health in 2020? 06-03-2020)

Concluziile generale ale studiului OMS relevă următoarele: Guvernele europene stabilesc priorități pentru egalitatea de gen; Satisfacția cu viață mai scăzută în rândul fetelor; Rate ridicate de violență împotriva femeilor; Inegalități de gen pentru femei la locul de muncă; Mulți ani trăiți în condiții de boală.

Rezultatele studiului indică faptul că, în Europa, în rândul adolescenților cu vârsta de 15 ani, 43% dintre fete erau nemulțumiți de corpul lor, comparativ cu 22% dintre băieți.

Dintre fete, 26% au raportat că urmează o dietă, chiar dacă doar 13% erau supraponderali (comparativ cu 11% dintre băieții care urmau o dietă și 22% supraponderali). 1 din 4 femei din regiunea europeană experimentează violență fizică și / sau sexuală după vârsta de 15 ani. Cu o populație europeană îmbătrânită și cu 70% din cele 14 milioane de persoane în prezent cu vârsta peste 85 de ani fiind femei, se poate aștepta ca acest grup de vârstă să crească.
RAPORT referitor la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor (2020/2215(INI))

 

Mai multe informații sunt disponibile în documentul Analiza de situație.

Vezi și Ce este sănătatea reproducerii

 

 

Materiale: