Sănătatea reproducerii

“PROTEJEAZĂ-ȚI SĂNĂTATEA!

SĂNĂTATEA REPRODUCERII – DREPTUL ȘI RESPONSABILITATEA TA!”

În luna februarie, Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății finanțează și organizează campania “Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!”, campanie care aduce în atenția publică problematica sănătății reproducerii pentru adolescenți și femeile gravide și are ca obiectiv creșterea nivelului de informare al acestora despre : contracepție, importanța planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile și complicațiile acestora, bolile cu transmitere sexuală.
Sănătatea reproducerii definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia, se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.

În perioada 2011-2019, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Acest aspect este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Fenomenul „copiilor cu copii”are consecințe atât asupra situației mamei, cât și asupra sănătății fizice și emoționale a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Sarcina și complicațiile la naștere la mame adolescente cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani conduc la riscuri mai mari de eclampsie, endometrită puerperală, infecții sistemice și la principala cauză de deces în rândul fetelor adolescente, cât și prematuritate și chiar mortalitate infantilă.

În UE, în perioada 2011-2019, numărul de nascuți vii provenind de la mame cu vârste între 10-14 ani, a scăzut cu aprox. 15%, în România scăderea fiind cu 0,13%. În 2019, aproximativ 44% din numărul de nou născuți provenind de la fetele 10-14 ani în EU/EEA, se regăseau în România.

În perioada 2011-2020, în România, natalitatea a crescut de la 9,7%o în 2011 până la 10,8%o în 2017, apoi a scăzut continuu ajungând în 2020, la valoarea de 9,2%o, aproape egală cu media UE (9,1%o).

În România, în anul 2020 avorturile la fete cu vârste între 15-19 ani, au scăzut cu 70% comparativ cu anul 2011 (16,1%o în 2011 , si 5%o în 2020). Anual s-a înregistrat scăderea avorturilor la această grupă de vârstă.

În perioada 2011-2021, prevalența utilizării contraceptivelor la nivel european a fost între 57-58.1%, la nivel est-european 50.1-51.7%. În România, în aceeași perioadă, prevalența utilizării contraceptivelor a variat între 28.8-32.1%.

* * *

Sănătatea sexuală este o parte integrantă a sănătății generale, a bunăstării și a calității vieții.
Este o stare de bunăstare fizică, emoțională, mentală și socială în relație cu sexualitatea, și nu doar absența bolii, disfuncției sau infirmității.
Sănătatea sexuală necesită o abordare pozitivă și bazată pe respect a sexualității și a relațiilor sexuale, precum și posibilitatea de a avea experiențe sexuale plăcute și sigure, fără constrângere, discriminare și violență. Pentru ca sănătatea sexuală să fie atinsă și menținută, drepturile sexuale ale tuturor oamenilor trebuie să fie respectate și protejate. Programele adaptate diferitelor provocări cu care oamenii se confruntă în momente diferite din viața lor includ educație sexuală, planificare familială, îngrijire prenatală, îngrijire post-natală, servicii pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (inclusiv HIV) și servicii care facilitează diagnosticul precoce și tratamentul bolilor sistemului reproductiv (inclusiv cancerul de sân și de col uterin).

WHO – Sxual and reproductive health
UNFPA – Sexual & reproductive health

Date statistice la nivel european, național și județean privind nivelul și dinamica fenomenului
La nivel European

În 2019, 4,04% dintre femeile din UE, care au născut primul copil aveau vârsta sub 20 de ani. Cea mai mare pondere a nașterilor primilor copii la tinerele mame cu vârsta 15-19 ani a fost înregistrată în Bulgaria (14% din totalul nașterilor primilor copii în 2019) și România (12,3%). Cele mai mici ponderi au fost în Danemarca (1,1%), Italia (1,44%) și Olanda (1,49%).
În 2011, cele mai mari ponderi ale născuților vii la mamele sub 20 de ani (din total nou-născuți la mame 10-19ani) au fost înregistrate în România (15,12%) și Bulgaria (14,23%), iar cele mai mici au fost în Slovenia (2,14%), Olanda (2,61%) și Danemarca (2,66%). Aproximativ 19 % dintre nou-născuții din anii 2018 și 2019 în UE, au provenit din România, de la mame cu vârste între 10 și 19 ani.

Tabel 1. Număr de născuți vii în Europa, la fete cu vârste între 10-19 ani în perioada 2011-2019

Sursa: EUROSTAT 

În 2019, cel mai mare număr de născuți vii la mame 10-19 ani au fost în România (18682 născuți vii), urmat de Franța (15382) și Germania (13322).

Tabel 2. Număr de născuți vii în Europa, la fete cu vârste între 10-14 ani în perioada 2011-2019

Sursa: EUROSTAT 

În 2019, cel mai mare număr de născuți vii la mame 10-14 ani au fost în România (749), urmat de Bulgaria (253) și Franța (194).

Figura 3. Ponderea nașterilor la adolescente cu vârsta 10-14 ani, din totalul  numărului nașterilor,  în state membre UE, 2019 (%)

Sursa: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_fasec&lang=en

În perioada 2011-2020, în UE, ratele de natalitate au înregistrat o scădere progresivă, de la 10,1%o la 9,1%o. În aceeași perioadă, în România, natalitatea a crescut de la 9,7%o în 2011 până la 10,8%o în 2017, apoi a scăzut continuu ajungând în 2020, la valoarea de 9,2%o, aproape egalî cu media UE (9,1%o).

Sursa: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Infecția cu Coronavirus în timpul sarcinii (Coronavirus infection and pregnancy. 19 iulie 2021), un ghid publicat de către Colegiul Regal de Obstetricieni și Ginecologi, Colegiul Regal al Moașelor și Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului.

Ghidul furnizează recomandări pentru profesioniștii din domeniul sănătății legate de COVID-19:

Care este principalul sfat pentru femeile însărcinate? Aproximativ 2/3 dintre femeile însărcinate și infectate cu COVID-19, nu au simptome sau doar simptome ușoare de răceală sau asemănătoare gripei. Un număr mic de femei însărcinate prezintă simptomatologie COVID-19. Gravidele sunt mai susceptibile de a avea complicații în timpul sarcinii: nașterea prematură sau de născuți morți, preeclampsie.

Sfaturi cheie pentru femeile însărcinate în timpul pandemiei:

• Vaccinarea este recomandată în timpul sarcinii.
• Gravidele nevaccinate pot alege să limiteze contactul cu alte persoane, pentru a reduce riscul de a prinde sau răspândi COVID-19, în special dacă sunt în al treilea trimestru.
• Exercițiile fizice regulate, hidradarea, o dietă sănătoasă echilibrată și supliment de acid folic și vitamina D contribuie la bunul mers al sarcinii.
• Efectuarea de controalele periodice.

Ce efect are COVID-19 asupra femeilor însărcinate? Studiile UK Obstetric Surveillance System (UKOSS) și publicațiile mai recente au descoperit că minoritățile, vârsta peste 35 ani, din medii defavorizate și comorbiditățile (hipertensiunea arterială și diabetul) au risc crescut în infecția cu COVID-19.

Ce efect va avea COVID-19 asupra copilului meu dacă sunt diagnosticat cu infecția?
Nu există dovezi că infecția cu COVID-19 la începutul sarcinii favorizează apariția unui avort spontan. Faptul că un nou-născut se infectează sau nu cu COVID-19 de la mamă, nu este afectat de modul de naștere, de alegerea modului de alimentație sau de faptul dacă femeia și bebelușul rămân împreună. Raportul Studiului UKOSS din ianuarie 2021 evidențiază că aproape 1 din 5 femei cu COVID-19 simptomatic a născut prematur. Femeile cu test pozitiv pentru COVID-19, dar fără simptome, nu au fost mai predispuse să nască prematur. 1 copil din 50 a fost testat pozitiv pentru COVID-19, sugerând că transmiterea infecției la copil este redusă.

Ar trebui să iau supliment de vitamina D? Persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D prezintă un risc crescut de complicații respiratorii grave dacă dezvoltă COVID-19
Ar trebui să mă vaccinez împotriva gripei? Unele dintre simptomele gripei, inclusiv febră, tuse, dificultăți de respirație și oboseală, sunt similare cu cele ale COVID-19. Este posibilă infectarea cu virusul gripei concomitent cu COVID-19.

Ce ar trebui să fac dacă dezvolt temperatură, tuse sau ambele, când sunt însărcinată? Testarea pentru COVID-19 și autoizolare.

Ar trebui să planific o sarcină în timpul pandemiei COVID-19? A rămâne gravidă în timpul pandemiei COVID-19 este o alegere personală.

Vaccinuri COVID-19, sarcină și alăptare. Vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată în timpul sarcinii și este cel mai sigur și mai eficient mod de a proteja femeile însărcinate și bebelușii lor de infecția cu coronavirus.
4. https://www.euro.who.int/en/health-topics/Life-stages/sexual-and-reproductive-health/news/news/2020/3/where-do-we-stand-on-womens-health-in-2020

Sănătatea femeilor în anul 2020 (Where do we stand on women’s health in 2020? 06-03-2020)

Concluziile generale ale studiului OMS relevă următoarele: Guvernele europene stabilesc priorități pentru egalitatea de gen; Satisfacția cu viață mai scăzută în rândul fetelor; Rate ridicate de violență împotriva femeilor; Inegalități de gen pentru femei la locul de muncă; Mulți ani trăiți în condiții de boală.

Rezultatele studiului indică faptul că, în Europa, în rândul adolescenților cu vârsta de 15 ani, 43% dintre fete erau nemulțumiți de corpul lor, comparativ cu 22% dintre băieți.

Dintre fete, 26% au raportat că urmează o dietă, chiar dacă doar 13% erau supraponderali (comparativ cu 11% dintre băieții care urmau o dietă și 22% supraponderali). 1 din 4 femei din regiunea europeană experimentează violență fizică și / sau sexuală după vârsta de 15 ani. Cu o populație europeană îmbătrânită și cu 70% din cele 14 milioane de persoane în prezent cu vârsta peste 85 de ani fiind femei, se poate aștepta ca acest grup de vârstă să crească.
RAPORT referitor la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor (2020/2215(INI))

Mai multe informații sunt disponibile în documentul Analiza de situație.

Vezi și Ce este sănătatea reproducerii

Materiale:

• Analiza de situație
• Poster pentru adolescenți
• Poster gravide 1
• Poster gravide 2
• Pliant adolescenți
• Infografic sănătatea reproducerii

Promovarea sănătății

Campaniile de promovarea sănătății