EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL LA TINERI

Print Friendly, PDF & Email

 

 

LUNA  NAŢIONALĂ  A  INFORMĂRII DESPRE EFECTELE  CONSUMULUI  DE  ALCOOL

IUNIE 2023

Campania de informare-educare-conștientizare ”Dacă ai sub 25 ani, chiar și o cantitate mică de alcool consumat îți poate afecta sănătatea! Nu risca! Informează-te!” Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool, cu scopul de a informa populația generală și în special tinerii și adolescenții despre efectele consumului de alcool, pentru a contribui la formarea unor valori și atitudini pozitive față de stilul de viață sănătos și la stimularea schimbărilor pozitive în comportamentul legat de consumul de alcool.

 Tema campaniei este:

Prevenirea consumului de alcool și a efectelor consumului de alcool la tineri.

Sloganul campaniei este:

Consumul de alcool îți afectează sănătatea, mai ales dacă ai vârsta sub 25 ani! Nu risca! Informează-te!

 

Anul acesta campania se axează pe prevenirea consumului de alcool și a efectelor consumului de alcool la tineri. Adolescența este o perioadă critică de dezvoltare când riscurile asociate abuzului de substanțe este în mod particular ridicat. Pentru a preveni expunerea la riscurile și pericolele pentru sănătate, precum și alți factori care scad calitatea vieții la consumatorii de alcool, adolescenții trebuie să fie informați, astfel încât să nu consume alcool înainte de vârsta de 18 ani.

  • 1 din 5 adolescenți de 15 ani din Europa a fost în stare de ebrietate cel puțin de 2 ori în viața lor.
  • Frecvența consumului excesiv de alcool în România este de 33% la bărbați și 15,4 % la femei comparativ cu media UE de 20,1 % la bărbați și respectiv 10 % la femei
  • Conform studiului YRBSS 2022, 6 din 10 liceeni din România (15-18 ani) au raportat că au consumat alcool cel puțin una-două zile, în ultimele 30 de zile
  • 1 din 10 băieți și 1 din 20 de fetele de 15 ani din România au fost în stare de ebrietate de cel puțin 2 ori în viața lor.

În contextul scăderii consumului de alcool în aproape toate țările europene, este esențial ca și în România tinerii să fie informați cu privire la riscurile și pericolele pentru sănătate, astfel încât să reducă consumul de alcool până la limita în care să poată rămâne în siguranță și sănătoși.

Campania este finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic al campaniei este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.

 


 

Consumul de alcool pe cap de locuitor în Regiunea Europeană a OMS, inclusiv în Uniunea Europeană (UE), este cel mai mare din lume, ceea ce are ca rezultat proporțional niveluri mai mari de povară a bolii atribuibile consumului de alcool comparativ cu alte regiuni. Deși au existat îmbunătățiri în ceea ce privește mortalitatea generală și mortalitatea din cauza consumului de alcool în țările UE+, nu a existat o scădere semnificativă statistic în consumul total de alcool pe cap de locuitor între anii 2010 și 2016, iar scăderile observate ale consumului episodic excesiv de alcool (En. binge drinking 1.) par să fi fost anulate.

Evaluarea politicilor privind alcoolul în cele 10 domenii definite în Planul de acțiune european pentru reducerea consumului nociv de alcool 2012-2020 a relevat o variabilitate uriașă în toate țările, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a celor trei măsuri de politică „cele mai mari realizări” ale OMS pentru a reduce bolile netransmisibile legate de consumul de alcool.

Țările europene au obținut următoarele scoruri în ceea ce privește punerea în aplicare a celor trei măsuri de politică:

  1. Scoruri relativ scăzute în ceea ce privește reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool și ale intoxicației cu alcool;
  2. Scoruri foarte scăzute în politicile de prețuri;
  3. Scoruri ridicate în domeniile leadership-ului, conștientizării și angajamentului, politicilor și contramăsurilor legate de conducerea autovehiculelor în stare de ebrietate și în monitorizare și supraveghere.

Sunt necesari pași suplimentari pentru a menține reduceri ale daunelor atribuite alcoolului, în special în implementarea politicilor care privesc consumul de alcool bazate pe dovezi, pentru scăderea nivelului consumului de alcool pe cap de locuitor și a consumului episodic excesiv.

Sursa: Status report on alcohol consumption, harm and policy responses in 30 European countries 2019

https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2019-3545-43304-60696

Consumul de alcool este un factor de risc ce poate fi prevenit, care poate provoca moarte prematură și peste 200 de boli, inclusiv șapte tipuri de cancer, tulburări neuropsihiatrice, boli cardiovasculare, ciroză hepatică și mai multe boli infecțioase.

În Regiunea Europeană a OMS, alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ la răniri neintenționate și intenționate. Impactul dăunător al alcoolului începe devreme în cursul vieții. Expunerea prenatală la alcool poate duce la tulburări din spectrul sindromului alcoolic fetal (FASD), un termen umbrelă pentru o serie de defecte congenitale care includ dizabilități fizice, mentale, comportamentale și/sau de învățare cu posibile implicații pe tot parcursul vieții și care, spre deosebire de multe alte dizabilități, sunt 100% prevenibile. În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din fiecare al 4-lea deces în grupa de vârstă de 20-24 de ani, afectând nu numai tendințele demografice, dar fiind și o cauză principală a pierderii anilor de viață profesională și prin urmare, a pierderilor de dezvoltare economică și productivitate în Regiunea Europeană a OMS.

 

Documente: