„Sănătatea mintală este o prioritate. Protejați sănătatea mintală!”
Ianuarie 2022
Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității.
Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
Îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate mintală, inclusiv telepsihiatria, evaluarea timpurie, tratamentul și sprijinul psiho-social, screeningul și sprijinul pentru grupurile specifice, implementarea de măsuri pe termen lung pentru a atenua impactul recesiunii economice asupra sănătății mintale și abordarea stigmatizării, sunt esențiale în acest context.
În anul 2020, în România, incidența tulburărilor mintale și de comportament a fost de 1200.8%000 locuitori, în ușoară descreștere față de anul 2019 când a avut valoarea de 1211.8%000 locuitori. Prevalența bolilor psihice (cod ICD 10 F01-F39) în România, în anul 2020 a fost 1260.25%000 locuitori, în creștere față de anul 2019 când a avut valoarea de 1192.53%000 locuitori.
Vârstnicii se confruntă cu o serie de provocări ale sănătății somatice, dar și psihice, care trebuie recunoscute, iar sănătatea mintală este la fel de importantă la vârste mai înaintate ca în orice alt moment al vieții.
Peste 20% dintre adulții în vârstă de 60 de ani și peste suferă de o tulburare mintală sau neurologică, iar 6,6% din totalul dizabilităților în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani este atribuită tulburărilor mintale și neurologice.
Cele mai frecvente tulburări mintale și neurologice din această grupă de vârstă sunt demența și depresia, care afectează aproximativ 5%, respectiv 7% din populația vârstnică a lumii. Tulburările de anxietate afectează 3,8% din populația în vârstă, problemele legate de consumul de substanțe afectează aproape 1% și aproximativ un sfert din decesele cauzate de auto-vătămare aparțin persoanelor cu vârsta de 60 de ani sau peste. Problemele legate de abuzul de substanțe în rândul persoanelor în vârstă sunt adesea trecute cu vederea sau diagnosticate greșit.
Pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra vârstnicilor care prezintă un risc mai mare de dezvoltare de simptome mai severe ale bolii și o rată de mortalitate mai mare. Acest risc crescut se datorează în parte modificărilor legate de vârstă în ceea ce privește sistemul imunitar, care îngreunează lupta împotriva infecțiilor. De asemenea, vârstnicii înregistrează și alte probleme de sănătate, în special afecțiuni cardiovasculare, cerebrovasculare, cancere, care fac și mai dificilă lupta cu acest nou virus.
Stresul, dificultățile economice și sociale, izolarea impusă de autorități în scopul prevenirii și reducerii răspândirii virusului, afectează sănătatea mintală, exacerbând afecțiunile neurologice și psihice existente, cum ar fi depresia, anxietatea, declinul cognitiv. Persoanele vârstnice, care locuiesc singure și care au contacte sociale limitate reprezintă o categorie de populație la risc de a dezvolta simptome depresive și anxioase.
Situația globală pentru sănătatea mintală rămâne provocatoare:
- Aproape 1 miliard de oameni a experimentat o tulburare mintală în anul 2019;
- Mai mult de 1 din 100 de decese se datorează sinuciderii;
- Se pierde 1 trilion USD anual din cauza depresiei şi anxietății;
- Povara globală de boală pentru anul 2020 indică efecte semnificative ale pandemiei COVID-19:
- Creșterea tulburărilor de anxietate cu 25,6% față de anul 2019 (76,2 milioane de cazuri noi);
- Creșterea depresiei cu 27,6% față de anul 2019 (53,2 milioane de cazuri noi);
- Femeile și tinerii sunt categoriile cele mai afectate.
- Serviciile de sănătate mintală au perturbat frecvent serviciile de sănătatea esențială;
- 171 (88%) din statele membre au finalizat Chestionarul Atlasului de sănătate mintală 2020;
- Puțin peste 2% din cheltuielile pentru sănătate sunt pentru sănătatea mintală, din care 66% sunt cheltuieli ale spitalelor de psihiatrie;
- Doar 25% dintre statele membre raportează integrarea sănătăţii mintale în asistență medicală primară;
- Progresele în alinierea politicilor, planurile şi legislaţia cu drepturile acestor pacienți rămân limitate;
- În timpul pandemiei COVID-19, interesul pentru sănătatea mintală este mai mare ca oricând;
- O gamă largă de resurse, instrumente și materiale (inclusiv pentru COVID-19) au fost dezvoltate și diseminate;
- 90% dintre statele membre raportează integrarea sănătății mintale în planurile de răspuns la COVID-19;
- Inițiativa specială pentru sănătate mintală a progresat în 8 țări în anul 2021;
- Multe inițiative regionale de sănătate mintală (strategii și planuri) sunt în curs de dezvoltare sau actualizare.
Materiale:
- Analiza de situație – sănătate mintală 2022
- Infografic sănătate mintală
- Pliant sănătate mintală
- Poster pentru profesioniști
- Poster pentru pacienți
Vezi și https://dspbv.ro/promovarea-sanatatii/protejati-sanatatea-mintala/sanatatea-mintala-o-prioritate/
Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie.
Ed. Infomedica, Bucuresti, 2009, 200 pag.
