Ai grijă de sănătatea ta!
Un stil de viață sănătos și controlul comportamentelor cu risc îți măresc șansele de a nu deveni pacient oncologic!
Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces, potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE” și a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare. Boala neoplazică nu afectează însă doar sănătatea și viața pacientului ci grevează întregul sistem de sănătate și protecție socială, afectând totodată prin diminuarea forței de muncă însăși creșterea economică și bugetele guvernamentale. Este imperios necesar ca sistemele de sănătate să devină mai eficiente, mai accesibile și mai performante în depistarea și tratarea cancerului.
Cancerul reprezintă un proces de transformare a celulelor normale în celule tumorale. Aceste modificări sunt rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici personali și factorii externi favorizanți în apariția neoplasmelor – substanțe cancerigene fizice (radiațiile ultraviolete și ionizante); substanțe cancerigene chimice (azbest, aflatoxină – contaminant alimentar, arsen – contaminant al apei de băut); și substanțe cancerigene biologice (infecții virale, bacterii, paraziți).
Boala neoplazică apare la persoane de toate vârstele.
Apariția COVID-19 a amplificat astfel problematica privind diagnosticarea și tratamentul cancerului afectând atât rata de mobiditate cât și cea de mortalitate.
COVID-19 s-a răspândit în 2020 determinând cea mai gravă pandemie din ultimii 100 de ani. Pandemia a expus fragilitățile “latente” ale sistemelor de sănătate existente înainte de apariția acesteia.
Impactul uluitor al COVID-19 asupra societății și economiei noastre a adus brusc sănătatea publică din nou în fruntea agendei politice și a evidențiat astfel necesitatea de a lua în considerare reziliența sistemelor de sănătate ca o dimensiune importantă pentru accesibilitatea, calitatea îngrijirii și eficiența în performanța sistemului sanitar.
În 2020, au fost diagnosticate în UE, aproximativ 2,7 milioane cazuri noi de cancer. În același an au murit 1,3 milioane de pacienți oncologici. Peste 40% din cazurile de cancer ar fi putut fi prevenite, și prin aceasta mortalitatea ar fi putut fi diminuată prin diagnosticarea timpurie și administrarea mai eficientă a tratamentelor.
Dinamica numărului de noi cazuri este datorată diferitelor politici naționale privind screening-ul cancerului dar și a calității suprevegherii și raportării datelor. În 2020, mortalitatea prin cancer a fost mai mare la bărbați (circa 706 0000 decese) decât la femei (circa 555 000 decese). Cele mai scăzute rate ale mortalității prin cancer s-au înregistrat în Finlanda, Malta, Spania, Luxemburg și Suedia, cu cel puțin 15% mai mici decât media UE. Valorile cele mai ridicate au fost în Slovacia, Polonia, Cipru și Ungaria, cu peste 20% mai mari decât media UE.
Ponderea bolilor neoplazice diagnosticate a fost mai ridicată în rândul bărbaților (54% din totalul cancerelor), decât în rândul femeilor (46% din totalul cazurilor). La bărbați, cancerul de prostată se afla pe primul loc cu 23% din toate cazurile noi de cancer diagnosticate, urmat de cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%).
Conform datelor prezentate de Eurostat 2020, în 2016, 1,2 milioane persoane au murit de cancer în UE, ceea ce a echivalat cu mai mult de un sfert (25,8%) din numărul total al deceselor, ponderea fiind mai ridicată în rândul bărbaților (29,0%) decât în rândul femeilor (22,6%).
Mai multe detalii AICI.
Materiale:
