16 OCTOMBRIE 2022
Alimentația nesănătoasă este unul din cei 4 factori de risc comportamental modificabili (alături de fumat, consum de alcool și inactivitatea fizică), care contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante.
Pentru a sprijini țările în aceste eforturi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă cadrul de acțiune pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de achiziții publice de alimente și servicii pentru o alimentație sănătoasă.
Statisticile recente ale Organizației Mondiale a Sănătății situează România printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele 5 cauze de deces se referă la afecțiuni având legătură directă cu stilul de viață și, implicit, cu alimentația: boala coronariană, accidentul vascular, hipertensiunea arterială, boala hepatică și cancerul, în cazul acestora alimentația jucând un rol important.
Conform OMS, alimentația sănătoasă include consumul zilnic a minimum 400 g (5 porții) de fructe și legume (în afară de cartofi), leguminoase, nuci și cereale integrale.
Referitor la consumul de cereale integrale, reglementările UE arată că o dietă echilibrată trebuie obligatoriu să conțină un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de 70 de grame cereale integrale la femei și 90 de grame de cereale integrale la bărbați. În România, datele obținute din Portalul cunoașterii pentru promovarea sănătății, arată un consum mediu de 16,4 g cereale integrale pentru femei și 17,5 g cereale integrale pentru bărbați.
Conform studiului GBD 2019, consumul redus de cereale integrale a determinat aproape 215000 de decese evitabile în statele membre ale UE în 2019, precum și la peste 3,5 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilități (DALY – suma de ani pierduți din cauza decesului prematur și a dizabilității), dintre care aproape 248000 sunt decese din cauza bolilor cardiovasculare, care reprezintă marea majoritate a deceselor asociate cu o alimentație săracă în cereale integrale.
Mortalitatea generală datorată consumului inadecvat de cereale integrale pentru România este de 67 la %oooo locuitori cu o povară a DALY printre cele mai ridicate din Europa.
În anul 2020, România a înregistrat în medie 672,14 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori.
Scopul campaniei îl reprezintă creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul important al cerealelor integrale în nutriția umană, securitatea alimentară și sănătate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
În primii 2 ani de viață ai unui copil, alimentația optimă favorizează creșterea sănătoasă și îmbunătățește dezvoltarea cognitivă. De asemenea, reduce riscul de a deveni supraponderal sau obez și de a dezvolta BNT mai târziu în viață.Raportul OMS Starea securității alimentare și a nutriției în lume în anul 2022 dezvăluie povara globală a foametei și a malnutriției sub toate formele sale. Efectele persistente ale pandemiei de COVID-19 – împreună cu perturbarea aprovizionării cu alimente cauzate de conflictele internaționale intensificate și evenimentele climatice extreme – continuă să împiedice progresul către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). La nivel global, peste 3 miliarde de oameni nu își pot permite o alimentație sănătoasă. Alimentația nesănătoase cauzează milioane de decese anual, prin consumul insuficient de cereale integrale, leguminoase, legume și fructe și consumul inadecvat de sodiu/sare, zaharuri și grăsimi dăunătoare.
O alimentație sănătoasă pe tot parcursul vieții ajută la prevenirea malnutriției sub toate formele sale, precum și a numeroase boli netransmisibile (BNT) . Cu toate acestea, producția crescută de alimente procesate, urbanizarea rapidă și schimbarea stilului de viață au dus la o schimbare a tiparelor alimentare. Oamenii consumă acum mai multe alimente bogate în energie, grăsimi, zaharuri libere și sare/sodiu, iar mulți oameni nu mănâncă suficiente fructe, legume și alte fibre alimentare, cum ar fi cerealele integrale.
Structura exactă a unei diete diversificate, echilibrate și sănătoase va varia în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, sexul, stilul de viață și gradul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile la nivel local și obiceiurile alimentare. Cu toate acestea, principiile de bază ale unei alimentații sănătoase rămân aceleași.
Pentru adulți, o alimentație sănătoasă include următoarele:
- Fructe, legume, leguminoase (de exemplu linte și fasole), nuci și cereale integrale (de exemplu porumb neprelucrat, mei, ovăz, grâu și orez brun).
- Cel puțin 400 g (adică cinci porții) de fructe și legume pe zi , excluzând cartofii, dulci și alte rădăcinoase cu amidon.
- Mai puțin de 10% din aportul total de energie din zaharuri libere , ceea ce este echivalent cu 50 g, pentru o persoană cu greutate corporală normală care consumă aproximativ 2000 de calorii pe zi, dar în mod ideal mai puțin de 5% din aportul total de energie, pentru beneficii suplimentare pentru sănătate. Zaharurile libere sunt toate zaharurile adăugate în alimente sau băuturi de către producător, bucătar sau consumator, precum și zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc de fructe.
- Mai puțin de 30% din aportul total de energie din grăsimi . Grăsimile nesaturate (se găsesc în pește, avocado, nuci și în uleiurile de floarea soarelui, soia, și măsline) sunt de preferat grăsimilor saturate (care se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și ulei de cocos, smântână, brânză și untură) și trans – inclusiv grăsimi trans produse industrial (care se găsesc în alimente coapte și prăjite, gustări și alimente preambalate, cum ar fi pizza congelată, plăcinte, fursecuri, biscuiți, napolitane, tartine) și grăsimi trans provenite de la rumegătoare (se găsesc în carne și lactate de la animale rumegătoare, cum ar fi vacile, oile, caprele și cămilele). Se recomandă ca aportul de grăsimi saturate să fie redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie și grăsimile trans la mai puțin de 1% din aportul total de energie. Grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate .
- Mai puțin de 5 g de sare (echivalentul a aproximativ o linguriță) pe zi . Sarea trebuie iodată.
Pentru sugari și copii mici:
Sfaturile pentru o alimentație sănătoasă pentru sugari și copii sunt similare cu cele pentru adulți, dar următoarele elemente sunt, de asemenea, importante:
- sugarii trebuie alăptați exclusiv în primele 6 luni de viață;
- sugarii trebuie alăptați continuu până la vârsta de 2 ani și mai mult;
- de la vârsta de 6 luni, laptele matern trebuie completat cu o varietate de alimente adecvate, sigure și bogate în nutrienți.
- Sarea și zaharurile nu trebuie adăugate în alimentație.
Materiale:
- Analiza de situație
- Infografic
- Pliant nutriție
- Poster cereale integrale
- Mesaje-cheie pentru o alimentație sănătoasă
